Comunicarea bilingvă în violența domestică

Cu ocazia zilei de 25 noiembrie când se sarbătorește ziua internațională împotriva violenței de gen,stabilită de ONU prin Rezoluția  54/137 din  1999, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Filiala Spania,  a demarat o campanie de constientizare pentru o comunicare bilingvă eficientă în acele situații în care victima nu ințelege și nu vorbește limba spaniolă.

Campania  a fost impulsată de Anca Bodzer, coordonator adjunct a filialei și doctor în Traducere și Interpretare în cazuri de Violență Domestică (Universitatea din Alcala, 2015) și este adresată colectivului român cu scopul de a face vizibil dreptul acordat prin Directiva Europeană 2012/29/EU de a avea un traducător-interpret profesionist.

 

 

De Crăciun, noi suntem Moș Crăciun!

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Lectoratul Spaniol al Universității “Ștefan cel Mare”, Suceava, coordonat de lector dr. Cătălina-Iuliana Pînzariu, împreună cu Liga Studenților Români din Străinătate, filiala Spania, coord. de Alexandra-Georgiana Sava, vor vizita Centrul de plasament „Mihail şi Gavriil” din Solca, unde aproximativ 35 de copii  îl vor primi cu bucurie pe Moș Crăciun.

       

European Exchange Meeting

 Oana Duma, consilierul nostru pe proiecte interne și externe , a fost invitată de către asociația Movimiento por la Paz, la European Exchange Meeting ce a avut loc luni, 23 octombrie 2018.

  La această întâlnire, care face parte din proiectul Participation Matters, susținut de Comisia Europeană, au participat persoane din Austria, Italia și Spania. Toți participanții prezenți, erau persoane implicate în societatea locală, unii în cadrul politic iar alții în cadrul asociativ. Fiecare a prezentat acțiunile pe care le-a întreprins pentru a motiva participarea rezidenților comunitari, care au fost efectele produse de aceste acțiuni și care sunt obstacolele existente.

Oana Duma

 

 

¨Am vorbit despre experiența mea ca cetățean român rezident în Spania și am insistat pe o idee pe care o consider fundamentală:  într-o democrație, cea mai importantă funcție este cea de cetățean. Apoi am prezentat LSRS, activitățile pe care le-am realizat și obstacolele pe care le întâlnim în încercarea noastră de a crea o comunitate alcătuită din tinerii români ce locuiesc în Spania.

    Ca și concluzie, aș remarca faptul că aceste obstacole au fost semnalate și de participanții români ce locuiesc în Italia. Asta arată cât de mult mai este de lucru și pe mine personal mă motivează să fac tot ceea ce este în mâinile mele pentru a ajuta la dezvoltarea culturii democratice și participative a românilor.

Activitatea Ligii a fost aplaudată de toti participanții și s-a pus accentul pe faptul că schimbarea ar trebui să vină de la noi, de la tineri și că prin activitatea noastră, noi încercam să apropiem tinerii de voluntariat și în general de participarea activă în societatea în care trăiesc¨, ne  relatează, Oana Maria Duma.

Susținem talentul românesc!

Caravana Românii au talent, trece granitele țării și ajunge în această toamnă în Spania!

Romanii

Sezonul opt al celui mai urmărit show de divertisment din istoria televiziunii, Românii au talent, sărbătorește în sezonul opt talentul românesc de pretutindeni, deoarece în 2018 se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.
În premieră, Caravana trece graniţele ţării, în căutarea celor mai talentaţi romani iar prima oprire – Spania. Preselecțiile vor avea loc în 7 octombrie, în localitatea Alcala de Henares, la numai câțiva kilometri de capitala, Madrid.

LSRS susține talentul românesc și performanța, prin urmare  invităm pe cei talentați să participe și să se înscrie aici: https://talent.protv.ro/romanii-au-talent .Pentru persoanele care accepta invitația la casting trebuie să fie disponibili pe 7 octombrie și să pregatească un moment artistic de 2 minute, 2.30 minute maxim.

De asemenea , LSRS te invită pe 7 octombrie  pentru ca împreună ,să transmitem un mesaj românilor de pretudindeni, cu ocazia celor 100 de ani de la Marea Unire!

Fii eroul nostru! Fii LSRS!

Interviu Cristina Bleorțu- Consilier Comunicare și Infomare

 ¨Experienţa mi-a confirmat că se poate găsi timp chiar şi atunci cȃnd credem că nu avem. Uneori un singur surȃs din partea noastră, o vorbă bună îi poate schimba viaţa unei astfel de persoane.¨

 

Cristina Bleortu -Consilier comunicare și informare(Oviedo)

Cristina Bleortu -Consilier comunicare și informare(Oviedo)

descarga

 

 

 

AS: Cristina, prima întrebare face referinţă la voluntariat, bineînţeles. Ai putea să ne spui, te rog, cum ai deprins dragostea pe   ntru voluntariat şi care au fost paşii pe care i-ai urmat pȃnă ai ajuns în LSRS Spania?

 

CB: Experienţa mi-a confirmat că se poate găsi timp chiar şi atunci cȃnd credem că nu avem. Uneori un singur surȃs din partea noastră, o vorbă bună îi poate schimba viaţa unei astfel de persoane.

Cȃnd am ajuns la Universitatea din Oviedo la masterat, m-am înscris ca voluntar la Fundaţia Cauce, deşi dimineaţa lucram, după-amiază mergeam la cursuri, mare parte din noapte o dedicam studiului şi proiectelor pentru universitate, iar sfȃrşitul de săptămȃnă aveam alt serviciu part-time. Sunt şapte ani de atunci şi îmi amintesc de parcă era ieri: trebuia să ajut diferite persoane să îşi redacteze CV-ul pentru a-şi găsi un post de muncă. Sarcina părea uşoară la prima vedere, doar că multe dintre aceste persoane nu vorbeau spaniola, alte persoane îşi înecau supărarea în băutură, fiind umbriţi de cele mai triste gȃnduri, nefiind atenţi la ceea ce le spuneam. Cu paşi mici, făcuţi constant, milimetric, uneori chiar dȃnd înapoi, am reuşit să le cȃştig încrederea, să devin prietena căreia îi scriau cȃnd se vedeau într-o situaţie complicată sau cȃnd nu îi găseau un sens vieţii şi să îi ajut să îşi redacteze CV-ul, să îi învăţ cum să folosească Word-ul etc. Cȃnd am aflat că doi dintre ei şi-au găsit de lucru, bucuria a fost de nedescris. Știam că pentru ei era singura posibilitate de a vedea şi latura luminoasă a vieţii.

La doctorat am continuat să fac voluntariat în cadrul aceleiaşi fundaţii ajutȃndu-i pe elevii nevoiaşi din liceul Áramo să îşi facă temele, experienţă care mi-a provocat un entuziasm care nu se trăieşte de două ori în viaţă. Mereu am dat meditaţii dezinteresat: vecinelor mele, nepoţiilor, iar această experienţă mă făcea să retrăiesc acele clipe suspendate, pline de satisfacţie şi împlinire cȃnd vezi că ai reuşit să îi înveţi ceva.

Ȋn LSRS Spania am ajuns din întȃmplare anul acesta după o conversaţie pe care am avut-o cu o tȃnără extraordinară, Emma Tudose.

 

AS: Legat de chestiunea aceasta, esenţială, a implicării voluntarului pȃnă unde crezi că un voluntar trebuie să se implice?

 

CB: Cred că trebuie să te dăruieşti totul chiar dacă timpul îţi permite să te implici în puţine activităţi.

 

AS: Crezi că voluntarul e un ales în felul său?

 

CB: Nu, nu cred. Toţi putem dărui din timpul nostru liber, dacă vrem.

 

AS: Cealaltă pasiune a ta este filologia. Cum ai decis să urmezi o astfel de facultate?

 

CB: Să zicem că decizia nu mi-a aparţinut decȃt în parte, dar nu regret. Ȋmi plăceau multe materii, adoram matematica, istoria, chimia, gramatica limbilor pe care le studiam, îmi plăcea să citesc nopţile la lumina lanternei pentru ca mama mea să nu îşi dea seama că iarăşi mi-am petrecut o noapte cu “Fraţii Karamazov” sau cu “Pe aripile vȃntului”. Cȃnd am terminat de citit cărţile surorii mele, pe cele ale vecinei mele, Mirabela, împreună cu colega mea de bancă din liceu, Cristina dedicam sfȃrşitul de săptămȃnă plimbărilor prin anticariatele din Suceava unde achiziţionam cărţi. Acum mă uit la biblioteca pe care o am şi mi-aş dori să pot dispune de timpul din liceu ca să pot citi nenumăratele cărţi pe care încă nu le-am citit. Dar să ne întoarcem la alegerea mea: puteam alege tot ce îmi doream, eram prima pe clasă, îmi plăceau foarte multe materii (mai puţin muzica pentru că sufeream cȃnd trebuia să cȃnt ceva), dar am ascultat-o pe sora mea cea mare, Mihaela, care locuia în Oviedo şi am ales specializarea romȃnă-spaniolă. Dacă aş fi ales alt drum, nu ştiu ce s-ar fi întȃmplat. Dar acesta este un principiu vechi al scolasticii, cum, de pildă, afirma marele lingvist Coşeriu în interviurile realízate de Kabatek şi Murguía: “este deja un vechi principiu al scolasticii că nu se poate spune ce s-ar fi întȃmplat, dacă ai fi făcut aceasta aşa sau altfel”. (2017: 40)

 

AS: Cum ai ales o universitate din Oviedo? Te priveau cu distanţă spaniolii la început? Ţi-a fost greu să te adaptezi sistemului spaniol?

 

CB: Nu mă priveau cu distanţă pentru că vedeau că lucrez foarte mult, că nu mă dedic doar petrecerilor Erasmus cum obişnuiau mulţi studenţi. Cȃnd am plecat de la masteratul de la Iaşi cu o bursă Erasmus, ştiam că trebuie să profit din plin de această oportunitate şi să îmi fac contacte la această universitate. Și aşa au decurs lucrurile: m-am împrietenit cu domnul profesor Antonio Fernández Insuela, cel care m-a sfătuit ce temă să-mi aleg pentru disertaţia de la Iaşi, oferindu-mi şi cărţile necesare. După 7 ani soţia dumnealui, profesoara Ana Cano González şi el încă sunt profesorii-prieteni care mă ajută mereu şi care îmi ţin de companie sfȃrşiturile de săptămȃnă şi nopţile pȃnă tȃrziu la facultate.

 

AS: Există diferenţe între sistemul de învăţămȃnt romȃnesc şi cel spaniol?

 

CB: Citeam ieri un articol scris de Mihai Copăceanu despre sistemul romȃnesc şi îmi dădeam seama că încă mai sunt multe de făcut la noi şi poate avem nevoie de o dictatură culturală precum cea a lui Croce din Italia, pentru a se evita foarte multă vorbărie goală şi articole ştiinţifice care nu merită a fi desemnate drept ştiinţifice.

  

AS: Ȋn ce condiţii te-ai întoarce să profesezi acasă?

CB: Nu cred că m-aş întoarce. Poate doar dacă mi s-ar oferi un post foarte bun, dar la cum funcţionează lucrurile la noi acasă, nu cred că e posibil. Ȋn ultimul am văzut cum trebuie să aştepţi 12 ore la spital, la urgente pentru ca tatăl tău să fie internat, cȃnd nu sunt decȃt cȃţiva pacienţi, sau cum o doamnă are o foaie cu răspunsurile pe masă pentru că nu le ştie, sau cum un domn profesor în vȃrstă se simte jignit pentru că un tȃnăr vrea să publice o carte şi încearcă să împiedice publicarea ei. Un singur om nu poate schimba un sistem, oricȃt şi-ar dori. Și eu nu voi fi cea care va încerca imposibilul.

 

AS: Care este locul care îţi este cel mai apropiat?

 

CB: Bineînţeles că satul bunicii mele, chiar dacă ea ne-a părăsit în acest an. E locul unde mă pot relaxa, natura cucerindu-mă cu farmecul ei.

 

AS: Revin la voluntariat, idee de care mă agăţ încăpăţȃnat: de unde îţi extragi seva, energia, determinarea de a face parte din Filiala LSRS Spania? Este greu? Ce planuri aveţi pe viitor? Ce proiecte vreţi să implementaţi în cadrul Filialei din Spania?

 

CB: Energia, entuziasmul colegilor mei mă fac să uit de oboseală şi să încerc să îi ajut cȃt pot. Totuşi sufletul ligii sunt ei, nu eu. Sunt multe planuri pe care colegii mei le-au propus, iar eu voi încerca să îi ajut cȃt pot.

Ȋţi mulţumesc pentru acest interviu, Cristina.

Interviu realizat de Alexandra Georgiana Sava

SESIUNE DE INFORMARE PRIVIND FINANȚĂRILE PENTRU PROIECTE DISPONIBILE DIN PARTEA MINISTERULUI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

18891468_1658306137543152_4928445448514119450_o

@copyright Ambasada României în Spania

 

Pe 3 iunie, echipa LSRS Spania a dat curs invitației Ambasada României în Regatul Spaniei prin Alexandra Sava, Anca Bodzer, Lavinia Popescu, Mara Cicic-Mușat și Adrian Semenciuc, la sesiunea de informare pentru asociațiile românești din Spania privind finanțările disponibile din partea Ministerului Românilor de Pretutindeni, cu participarea ministrului pentru românii de pretutindeni, doamna Andreea Păstîrnac.

Ministrul Andreea Păstîrnac a prezentat, cu acest prilej, obiectivele și proiectele ministerului pentru românii de pretutindeni, în vederea conservării, afirmării și promovării identității culturale și lingvistice românești peste hotare. În acest context, a descris prioritățile proiectului “Limba română, educație și comunicare”, dezvoltat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în colaborare cu Ministerul Educației Naționale.

Ambasadoarea României în Regatul Spaniei, doamna Gabriela Dancău, a transmis reprezentanților asociațiilor prezenți la eveniment susținerea deplină a Ambasadei pentru eforturile acestora de strângere a legăturilor între membrii comunități românești din Spania și de îmbunătățire a situației acestor cetățeni. În același timp, a subliniat importanța contribuției mediului asociativ la campaniile de informare desfășurate de Ambasadă și consulate pentru cetățenii români din Spania, pentru a avea o comunitate mai informată, mai activă, precum și pentru formarea unei culturi a unității și a solidarității in rândul acesteia.

 

„Super” o meteahnă a tinerilor români din Spania?

Obiectul reflecṭiei mele este formarea superlativelor cu „super”, ale căror uz îşi găseşte reflectarea din ce în ce mai des mai des în limbajul cotidian al tinerilor romȃni din Spania, deoarece din ce în ce mai mulṭi vorbitori folosim expresii de tipul super-trist, super-ofertă, super-deştept. Ba mai mult, din punctul de vedere al amplitudinii existenṭei sale, folosirea cuvintelor de acest tip nu este sporadică şi incidentală, ci sunt folosite în mod sistematic, „super” transformându-se într-un „instrument multifuncṭional” în formarea superlativelor după cum afirmă lingvista Rodica Zafiu[i]. Aceste „creaṭii” care au apărut în rândul tinerilor au devenit „convenṭii”. Aceasta s-a întâmplat, în mare măsură, deoarece limba este într-o schimbare permanentă. Totuşi aceste superlative, spre deosebire de alte cuvinte la modă, care sunt folosite în exces şi în contexte nepotrivite, s-au dovedit a avea o viaṭă lungă.

Dar aceste exemple simptomatice nu corespund doar limbii române. În El nuevo dardo de la palabra[ii], Fernando Lázaro Carreter avertizează în câteva pagini asupra pericolului pe care îl implică folosirea acestui superlativ în limba spaniolă: superafligido, supertriste, superfastidiado etc., exemple care arată forṭa cu care s-au impus aceste superlative în limbajul vorbitorilor spanioli.

Când e vorba de propria noastră limbă suntem atât de dominaṭi de folosirea termenilor în vorbire, care ne sunt familiari, încât ca lingvişti suntem tentaṭi să încetinim evoluṭia limbii. Totuşi când un cuvânt se impune în limbajul cotidian, fără îndoială, folosirea sa este un fapt de „limbă” care trebuie să îşi găsească locul în descrierea vocabularului în limba respectivă.

Prin urmare, nu e justificat să reducem „noile expresii” care se impun într-o limbă drept nişte termeni care contribuie la „ştergerea” altor cuvinte. În descrierea vocabularului unei limbi date, trebuie să ne întrebăm mai întâi care sunt cuvintele operante care formează adevărata „substanṭă” a vorbirii cotidiene, care este ponderea lor  în comunicare.

Limba va suferi mereu, dintr-un şir întreg de motive, o evoluṭie. Dacă facem abstracṭie de aceste uzuri, putem paraliza evoluṭia coerentă a unei limbi în sensul corect şi dezirabil, neglijând sau ignorând amploarea termenilor de acest tip, dar fără a opri impunera lor.

Deşi uneori suntem mai refractari la noutăṭile bruşte, ar trebui să acceptăm cu mai puṭină răzvrătire schimbările care apar într-o limbă.

Înainte de a trage concluzii, ar trebui să ṭinem cont de sfatul marelui nostru lingvist Eugeniu Coşeriu[iii]: [c]eea ce îl interesează pe vorbitor şi ceea ce îl doare pe vorbitor, trebuie să-l intereseze şi pe lingvist.” (2001: 33)

 

 

 

Cristina Bleorṭu

Universitatea din Oviedo, Spania / Universitatea din Zürich, Elveṭia

[i]http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/expresiile-cool–moda-gasca-1_50aec9187c42d5a663a0621f/index.html

[ii] Fernando Lázaro Carreter (2003). “Supertriste”, în El nuevo dardo de la palabra. Aguilar: Madrid, pag. 41-45.

[iii] Eugen Coşeriu (2001). “Limba română la 10 ani”, în Limba Română, pag. 32-37.

Comemorarea Victimelor Atentatelor Teroriste din 11 Martie 2004

Liga Studenților Români din Strainătate a participat prin Alexandra Sava și Adrian Semenciuc, la evenimentul de comemorare a cetăţenilor români, 16 la număr, victime ale atentatelor teroriste din 11 martie 2004.

Evenimentul a fost organizat astăzi,10 martie , de către Ambasada României în Regatul Spanie  împreună cu Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei şi Asociaţia“11M Afectados del Terrorismo”.

În cadrul acestuia a avut loc o slujbă de pomenire  săvârșită de către Pc. Pr. George Cimpoca, protoiereu al Protopopiatului Madrid Est, Părintele Pc. Pr. Ilie Tabarcia, protoiereu al Protopopiatului Madrid Nord, şi Pc. Pr. Cristian Deac, protoiereu al Protopopiatului Madrid Sud. După aceasta, doamna ambasador Gabriela Dancău şi preşedintele Asociaţiei “11M Afectados del Terrorismo”, domnul Eulogio Paz Fernández, au depus o jerbă funerară lângă placa comemorativă de la intrarea Ambasadei.

Zilele Primăverii

Cu ocazia zilelor de 1 Martie şi 8 Martie, Liga Studenţilor Romȃni din Străinătate, Filiala Spania, deschide o invitație  pentru a întȃmpina sosirea primăverii, duminică, 5 martie,  la ora 16.00 la  sediul Ambasadei Romȃniei din Madrid  unde va avea loc prezentarea cărţii  Un pie entre dos mundos scrisă de Alina Daniela Popescu şi o prezentare intitulată ¨Femei celebre din Romȃnia¨ susținută afis eventde membrii ligii.

Toți cei interesați de carte, prezentare sau de întâlnirea cu autoarea, pot răspunde invitației de a participa la acest eveniment.

Tot cu această ocazie, invitaţii vor avea ocazia să întȃmpine în mod tradiţional sosirea primăverii, cu mărţisoare oferite de Liga Studenţilor.

 

La traducción en español se puede consultar aqui: Mujeres Famosas de Rumania